Tuesday, 12 April 2016

Ne aşternem paşii vioi a primavară…

...ieşită de sub aşternuturi.

Privim peste linia de graniţă a lumilor virtuale în miniatură spre lumiile de-afară, cele adevărate, pe care parcă le privim vii, din colivii. Ce mult vrem să ieşim afară pe geamul înspre care privim, dar nevoia banului ne cumpătează tacticos apropierea de libertatea fericirii. E soare afară şi urma setei egoiste de a amâna aerisirea pe loc, umbreşte seninătatea zâmbetului din colţurile gurii.

Ţie îţi place unde eşti şi ce faci acum şi de cine ştie când? Sunt trei tipuri de răspuns. Da din convingere, Da din obişnuinţă şi Nu, tot din convingere.

Câtă obligaţie şi câtă fidelitate există în asta sau câte sacrificii interiorizezi? Câtă energie consumi numai gândindu-te la ceea ce ţi-ai dori posibil, când orele de lucru se fac mai obositoare decât sunt? Trăieşti propriul tău consumerism?!
Gandeşte-te...

Nu te întreba de ce oamenii care nu umblă destinşi pe stradă sunt mulţi. Eşti unul dintre ei. Cam sună a clişeu, unul pe care efectiv îl trăieşti. Nu-mi spune că societatea nu te lasă să zburzi (nu te-ai născut să nu poţi Trăi). Societatea e cum ne-o facem. Atât cât percepem. Ar fi mai bine să ne asumăm lucruri, fara abstractizări. Cei mai sus de noi au fost jos cândva, la înălţimea noastră. Oricum, edilii nu au locuri idilice acum. Sunt rezultatul reuşitei manipulării. Nu arăta cu degetul. Nici cu arătătorul, nici cu următorul. Mai e unul mare înainte, pe care vezi că s-ar putea să-l foloseşti cam rar.  Dacă lucrurile nu stau chiar roz, asta nu înseamnă că nu sunt ok. Ok e un nivel minim de stabilitate pe care trebuie să ţi-l permiţi. Fără să-l rosteşti cu plictis şi-n dezgust.

Aş îndrăzni să îţi spun că viaţa nu-i un rahat, doar pentru că ai momente când te simţi un ratat. Ţi s-a dat ca să faci ceva cu ea (şi nu pe ea), îţi dai seama deci câtă putere şi vigoare ai, capabilule? Trăieşte şi caută să te regăseşti în locuri şi printre oameni pe care oricând îi simţi familiari!

Munca nu ar trebui să fie o rutină, ci un stil de a fi... nu doar un stil de trai, dar şi stil de viaţă.

Şi viaţa e ca anotimpurile. Toate trec şi prin toate treci. Şi prin alea bune, şi prin alea... reci. Şi iei din fiecare ce crezi că e în avantaj. Zăpada iernii, zvâcul primăverii, zăpăceala verii şi zarva frunzelor de toamnă ornamentală. Dacă le-ai pune pe astea în prim plan, ai vedea că restul rulează în background, să completeze decorul şi atmosfera.  



No comments:

Post a Comment