Pentru viață

De când ne naștem pentru viață

Și de când vântul adie peste vârsta noastră

Ne ocrotim în nădejde cu jalnice puteri demonstrative

Care se prăbușesc pe drum, odată cu formațiuni de riduri

Măcinate de rânduri de gânduri , arar expresive...

Și niciodată, aproape niciodată,

Când căutăm liniștea noastră

Nu e acolo unde credem

Pentru ca ea merge în tandem

Cu căutarea celor ce-o-ntreprind

și n-au convingerea bunului promis

De sus, că viața e cel mai de preț chin

..

Cine a ales să ne naștem, a unit perechi de oameni

Și-a perpetuat suflare

Peste inimi curate

Și-a îmbătrânit noi și noi anotimpuri

ce-au înlocuit siluete brazdate..

(nefinalizat, 9 decembrie 2012)